Trecutul in prezent sau trecutul in trecut ?

Sunt momente și momente în viață, la unele te aștepți într-un fel sau altul să se întâmple iar altele... altele te lasă uneori să te întrebi ... de ce ? ce sens are acum ? nu înțelegi nimic, dar cu toate astea te gandești la trecut.

N-am mai scris nimic de mult, am lăsat timpul să treacă peste și sincer a trecut prea mult.

Nu s-au schimbat multe, aceeași prieteni - alte povești, aceleași străzi - alte timpuri, alt loc de muncă - alt stres și uneori, uneori fără să vrei ... cineva sau ceva îți aduce aminte de trecut.

E amuzant și în același timp enervant că e tot acolo, doar că a trecut timpul peste el.

Postul ăsta e un fel de ... încercare, să înțeleg de ce unii nu pot renunța la trecut.

Merită să-ți regăsești trecutul ?

Tu ce crezi merită ?

Radical

Sunt radical
mai precis
sunt pentru păstrarea
unui just raport
între minciună şi adevăr,
între eroi şi eroi,
între plus şi minus,
sunt radical,
mai precis,
mi-e silă de demagogia socialistă
mai tare decât de
demagogia burgheză
pentru că o simt
apăsându-mă cu mult mai de aproape.

Sunt radical,
cred că nu e bună legea
care te condamnă mai grav
dacă ucizi un urs
decât dacă ucizi un om,
ba mai mult,
te condamnă mai grav
dacă vorbeşti,
dacă ai opinii,
decât dacă ucizi.

Sunt radical
adica îmi închipui
că dacă ecuaţia
“poporul ne-a ales,
vorbim în numele poporului,
guvernăm în numele poporului,
construim socialismul
cu oamenii şi pentru oameni,”
este adevărată,
nu e corect
să-i distrugi omului
casa, oraşul sau satul,
fără să-l întrebi pe om;
zece elevi au declarat la şcoală,
când i-a întrebat dirigintele
ce fapte bune au săvârşit,

În ziua aceea,
ca au ajutat o bătrâna
să treaca strada
dar de ce asa de multi,
s-a mirat dirigintele
pentru ca bătrâna
nu voia să treaca strada
au raspuns ei.

Cam asta ar fi situaţia
sunt radical
şi o privesc în fata,
dacă bătrâna nu vrea să treaca strada
e greu să te lauzi
ca eşti cel mai bun dintre oameni
pentru ca o obligi
să traverseze,
şi lucrurile stau chiar asa,
bătrâna nu vrea
să treaca strada.
bătrâna nu se afla pe strada
nici nu exista strada,
şi bătrâna nici nu e bătrâna.
ci o tara emotionata
ca va trebui să traverseze.
Sunt radical,
adica mi-e groaza
de remuscarile
care nu mai pot salva nimic,
mai ales viata
care şi asa se incapaţineaza
de câteva generaţii incoace
să se duca în pastele mă-sii.

Sunt radical,
îmi plac prunele, piersicile,
marele veraţice, libertatea,
femeia, granitele istorice,
şi strugurii tamiiosi.

Sunt radical,
as putea dicta un poem
şi de la un telefon public,
dar tot radical sunt
şi mentionind
ca n-aş putea face aceasta
decât dacă şi cea
careia îi dictez
ar avea telefon.

Sunt radical,
cred ca Maresalul Ion Antonescu,
dacă ar fi rejudecat
de un tribunal impartial,
ar putea fi declarat
fără rezerve,
erou al Romaniei post-mortem
şi martir universal,
măcar după lectura
Pactului Ribbentrop-Molotov.

Sunt radical,
cred în valoarea frunzei de varza
aplicata pe lucrurile dureroase
ale corpului.

Sunt radical,
nu cred să existe
înger mai urât
şi demon mai frumos
decât omul,
si, mai mult decât atât,
nu cred să existe
accident mai rodnic
şi lege mai contrariata
decât omul.

Din mine insumi
şi din ceilalti
extrag radacina patrata
şi observ ca nu e decât apa,
apa în stare de gândire,
apa cu suflet şi cu virtejuri,
apa într-o nevindecabila
formula chimica.

Sunt radical,
când ploua
şi când ninge
ştiu ca e vorba
despre mine,
despre apa care sunt,
despre apa care sunt.

El a murit dar au rămas creațiile. Dumnezeu sa-l odihnească!

Curvelor cu drag

” hey!nu m-am simtit in nici un fel la bar, nu m-i s-a parut ca te-ai fi purat ciudat! eu m-am simtit foarte bine,si mai k nu as mai fi plecat din bratele tale... eu stiu ca sunt ingrozitoare, si ca nu e corect sa fac asta nici pentru mine nici pentru voi dar me mi-ar placea sa imi creez o lume a mea in care sa pot sa fiu cu mai multi baieti care sa se cunoasca intre ei si sa fie ok ca eu sunt si cu tine si cu el,voi la randul vosru sa aveti si alte iubite, asta pentru ca ..nu stiu, poate am eu o problema psihica.. dar ideea e ca eu va vreau pe amandoi!!!!!!!!!!!!!pe alex il iubesc iar de tine sunt foarte indragostita!! si va vreau pe amandoi, doar ca normal nu este deloc ok gandirea aceasta a mea! stiu, dar cum ti-am mai spus poate am eu probleme psihice! nu vreau sa renunt la nici unul dintre voi!!!si daca tot am fost foarte naspa inca de la inceput, am sa-ti marturisesc faptul ca alex stia ca eu urmeaza sa ma intalnesc cu tine............si a vazut si florile de la tine, si nu s-a simtit prea bine.. recunosc ca nu i-am spus ca noi am fost impreuna....Doamneeeee!!! sunt oribila... i-am spus de tine... i-am spus ca te plac, i-am spus ca tu esti exat ceea ce nu este el... si a incept sa ma recucereasca de la o vreme... si daca pana acum ceva vreme crdeam ca pot sa fac o alegere, acum chiar nu stiu:( as vrea sa nu ma urasti acum dupa toate astea, dar nu pot sa dau cu piciorul unei relatii in care am investit foarte mult si multe, chiar nu pot... ti-am spus tu ai apoarut mai intens in viata mea, exact cand avem nevoie, si mi-ai sus tot ce aveam nevoie sa aud.... si m-am indragostit de tine.... ma simt ca un kkt acum.... cu toate astea sut melancolica cu privire la ziua de 14.09.2009... orice ar fi.. o s apastrez intotdeauza gradina botanica pentru noi in alt context mi-ar placea sa terminan ceea ce cumva am inceput in gradina atunci cand noi ii apartineam si, ne apartineam unul alutia... miss you :* ”

Textul nu-mi aparține, este doar un citat din ceea ce credea cineva. Acum se poate vedea clar ca lumina zilei că este un text bolnav, rezultatul unei gândiri bolnave și acum mă întreb: oare molipsitoare ?!?! Pentru cei ce cred că textul este altfel decât bolnav, le recomand un scurt examen psihologic... da, da, da vă stă pe limbă: vai dar ce dur vorbești. Viața-i dură și perversă, mai perversă decât perversa de pe Târgu Ocna... Am fost făcut misogin și ce e mai funny de atât, este că n-am realizat că ceea ce zic, chiar are un caracter misogin. Pur și simplu vorbele au ieșit. Dar nu au ieșit așa din nimic. Au apărut în urma acțiunilor voastre ( știu generalizez, așa si ?), adică nu aberam că n-aveam ce face, sau hai să alegem subiectul femei și să aberăm asupra lui, nu, nu. Erau concluzii și afirmații făcute în urma a ceea ce voi ați spus/făcut cu propriile voastre minți & corpuri ! Și după toate astea voi ați spus ... ești un misogin !

:)) Oare de ce ? Cred că proveniența acestui cuvânt e derivat tot din voi, nimeni nu vă înțelege și apoi fără să vrei/ fără să realizezi ajungi să te numești misogin... Finalul e cel care contează, întotdeauna. Poți să stai cu ea ani de zile, în final își arată adevarata față... sec și când te gândești că acolo a fost tot timpul.

Bine ai zis Răzvane și aici o să te citez : ”‎ N-aveţi loc în viaţa mea :> eu, încă mai iubesc un ideal ”

Trebuia să scriu, aveam atâtea idei... acum o să dorm şi o să alung toate grijile în somn. Over & out . Du-te somn uşor, fă bine în viaţa mea să nu te mai strecori.

PS: În cazul în care te oftici că te-am dat exemplu, mă doare fix nicăieri. Dar trebuie să recunosc că tu şi prietena ta cea mai bună, sunteţi cele mai bune exemple.

Păstrez ultimul glonț pentru mine

Și dacă știi, că poate nu ai făcut bine, păstrez ultimul glonț pentru mine...

Am greșit, când vine vorba de zilele bune deja s-au dus la dracu, când vine vorba de greșeli aici mă costă fără ripostă... și da trăiesc o viață anostă.

M-am săturat să stau la mâna altora, m-am săturat să scriu, să învăț, să sper că o să fie mai bine, mă târăsc cu greu prin viață (dacă poate fi numită viață). Grijile și problemele sunt pe primul loc, nu visele, nu principiile, greșelile pe care le-am făcut în viață, mă fac să nu pot să zâmbesc nici măcar atunci când trebuie, probabil că o merit, who the fuck knows...

În loc de speranțe avem griji și probleme, n-am nici jumate din ce îmi doream, aș avea multe de spus, dar mai bine mă rezum la a face ceva în viață sau mai bine zis să muncesc pentru a... pentru a exista (cât de trist sună asta dar fix așa e, nu numai cu mine ci cu mulți români). Timpul trece greu atunci când suferi, nu știu ce o să rămână după toate astea probabil doar poza mea din ramă ce mi-ar șopti: știi, nu ești ce-mi doream să fii . . .

Când eram copil ce mi-am promis ?

Say what you need to say

Vreau să-nțeleg ce s-a întâmplat,

De când ai apărut și-ai dat peste cap

Tot ce știam eu,

Unde-s lucrurile, care se întamplau,

Așa cum voiam, când voiam eu.

Stai nu mă trage spre tine,

Parcă mi-e frica de bine, puțin

Și hai, mă trezești încet, încet,

Cu o mână pe piept, și tot ce-mi dai.

Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,

Sunt autostrăzi atât de bine trasate

Pot s-alerg pe ele cu ochii-închiși în miez de noapte

Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări

Sunt autostrăzi atât de bine luminate

Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.

Pietre, care stau pe suflet dispar,

Una câte una le spargi,

Ca un laser precis, le transformi în nisip,

Să poată să zboare de vânt ,

Să mă lase pe mine așa cum sunt.

Văd pe drumuri, văd bine, văd drumuri cu tine,

Atât de clar, si văd drumuri de bine, deschise de tine,

Și tot ce-mi dai.

Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,

Sunt autostrăzi atât de bine trasate

Pot s-alerg pe ele cu ochii-închiși in miez de noapte

Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări

Sunt autostrăzi atât de bine luminate

Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.

Nu, nu, nu, nu sunt drumuri,

Sunt autostrăzi atât de bine trasate

Pot s-alerg pe ele cu ochii-închiși in miez de noapte

Nu, nu, nu, nu mai sunt cărări

Sunt autostrăzi atât de bine luminate

Alerg pe ele cu viteza sângelui meu.

Mihai Calian ( Mishu ) - Viteza sângelui meu

Vorbeam cu un foarte bun prieten, nu cu mult timp în urmă

despre ce va fi și cum va fi, filozofam între noi pe diferite teme. Acum încerc să spun ce am de spus și anume că alerg pe un alt drum cu viteza sângelui meu.